|
|
||
BUCOVINA , VESNIC UIMITOARE . . . |
Regiunea istorica Bucovina , al carei teritoriu se intinde in prezent peste zona din apropierea oraselor Suceava,Gura Humorului,Campulung Moldovenesc, Radauti si Vatra Dornei din Romania si Cernauti din Ucraina, este confundata, adesea, cu Tara de Sus a Moldovei. Aceasta zona ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga mai multe manastiri construite de fosti domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.), fiecare cu culoarea sa specifica: Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatie de culori)... Manastirea Putna
Cea mai de seama ctitorie a lui Stefan cel Mare, se afla la 80,5 km, de Vatra Dornei. Constructia ei a început în 1466 si a fost mistuita de incendiu în 1484, fiind refacuta de Stefan cel Mare în 1498. Biserica manastirii adaposteste mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii ale sale si ale fiilor sai. Muzeul manastirii pastreaza broderii, tesaturi, argintarie, manuscrise valoroase, documente medievale autentice. Manastirea Voronet
Este un monument istoric si de arhitectura, cea mai reusita opera a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat intre 26 mai 1488 si 14 septembrie a aceluiasi an, o promisiune a lui Stefan cel Mare dupa castigarea bataliei de la Valea Alba Razboieni. Voronetul a devenit renumit in intreaga lume in primul rand prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O alta particularitate importanta a Voronetului este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebita, asa-numitul “albastru de Voronet”, realizat de maestrii locali prin includerea în compozitia vopselei a lazuritului... Manastirea Humor
Arhitectura Manastirii Humor prezinta un interes aparte: aici apar, pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere la etaj, numita tainita, ce se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn. Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa. In fapt, fresca exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu pictura exterioara din Moldova.
A fost zidita în 1532 si pictata în 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta medievala româneasca din vremea lui Petru Rares. Manastirea se înfatiseaza ca o fortareata, compusa din biserica propriu–zisa, zidul care o înconjoara, cu trei turnuri masive pe latura estica, si resedinta domneasca. Pictura este de mare valoare artistica, apropiata celei de la Voronet, individualizându-se prin tendinta de umanizare a figurilor si prezentarea acestora în miscare, dar si prin îmbinarea într-o maniera originala a culorilor verde si albastru, desprinse parca din verdele crud al ierbii si albastrul înalt al cerului... Manastirea Sucevita
Construita la sfârsitul secolului al XVI-lea, fiind cel mai fortificat complex manastiresc din Moldova, a carei incinta avea menirea de a adaposti familia Movilestilor si fabuloasele sale averi. În pictura exterioara, în privinta coloritului, domina verdele si rosul. Muzeul manastirii adaposteste broderii, argintarie, picturi populare, manuscrise, carti vechi, care confirma rolul cultural pe care l-a avut Sucevita. Cetatea de Scaun a Sucevei
Partea centrala, „Fortul Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins
|
